Se afișează postările cu eticheta „Șoaptele umbrei”. Afișați toate postările
Se afișează postările cu eticheta „Șoaptele umbrei”. Afișați toate postările

23 august 2021

SEMNE

eram țesătorul de semne

acolo

tăcute albastre

într-o urzeală de timp

în galopul cameleonic al calului meu

gonind alergând nechezând

cosmic sau comic - nu știu -

fără glas

vis hoinărind

acolo

pe tărâmul aglomeratelor treziri

fără țărm

sau poate că invers - nu știu -

las semne

tăcute rotunde

pe clape de cânt ne-nțeles

acolo

din zilele și nopțile

urzelii de timp

a judecătorilor ierbii

fără odihnă

las semne rotunde

fără oprire albastre

las semne

tăcute și-atât și

nu știu

11 august 2021

REVOLTA IERTĂRII

Să iert şi să merg mai departe.

Atât învăţasem atunci pe-acel drum.

Să iert şi să dau ceva din mine

Odată cu iertarea:

O mână, un os, nişte lacrimi, un trup,

Ceva, acolo, vreun mic sânge, iertând.


Obosit, la capătul acelui drum,

M-am oprit să privesc puţin înapoi.

Mi se părea că mă topisem ca zăpada

Şi mă scursesem în pământul aceluiaşi drum.

Aş fi vrut să mă dizolv în odihnă

Pentru că mersesem prea departe.



Am văzut în urma mea cum veneau

Toate iertările, aducându-mi în palme

Fărâmele adunate din mine şi stropii.

Aşa cum eu iertasem

Şi ei învăţaseră revolta iertării.

Erau foarte mulţi, mergând mai departe.

Cu dragostea seamănă revolta iertării.

Orice altceva nu e pace.